Conceptul de cameră

Camera, incapere, odaie. Astea sunt sinonimele. Astea sunt cuvintele care definesc ideea la care ma refer. Exista cele trei elemente componente: ideea/conceptul, obiectul in sine si cuvantul care-l defineste. O spune semiotica, nu eu, dar asta e alta discutie.

Ideea e... mai bine zis, ca sa nu ma incurc, problema e ca in Romania, oamenii nu mai au o parere clara (idee clara...) despre ce este conceptul de camera. Ideea de camera. Exista o camera, fizic, palpabil. Se numeste camera. Ideea insa este profund alterata. Ceea ce vedem in blocurile comuniste nu reprezinta conceptul de camera dintr-o tara normala. In fapt, obiectul numit camera a nascut abominatia de concept de camera din prezent.

Sa nu mai o mermelesc pe langa subiect. Pentru ca demonstratia sa fie completa, mai este necesara o a doua premisa. Chestiunea cu casa. Acasa e alta tema. Ma refer la "o casa". Expresia "lucruri pe care si le face omul in casa". Una e casa, alta e vila aici. Pentru unii, casa inseamna si un apartament/studio/spartan. Cum o dai, tot apartament e. Nu e casa. Adica, "la mine in casa e frig" e o expresie putin deplasata daca stai la bloc. Dar s-a incetatenit... Bine, faza cu incetatenitul e grava, ca apare o greseala, o confuzie pe care utilizatorii nu o corecteaza pentru ca e deja comuna. Dar asta e alta discutie. Ca diferenta imensa intre RP Chineza si China. Dar si asta e alta discutie. Asadar, mai corect ar fi "la mine in apartament e frig", daca stai la bloc.

Conceptul de camera despre care vorbesc exista totusi, atat in apartamente cat si in case. Am vazut in Franta atat case, cat si apartamente pe interior. Comparativ cu casele si apartamentele de la noi, sunt imense diferente. Initial, ca vizitator, mi s-a parut ca "au casele mai mari". Poate, ceva mai mari. Hai sa zicem, daca spatiul alocat unei camera, concept de camera, ar fi acelasi, casele lor sunt de aceeasi dimensiune. Numai ca, in aceeasi dimensiune, au mai mult spatiu. Neclar, nu? Suprafata e mai mare, dar au aceleasi camere ca la noi. Numai ca au mai multe camere. Mai multe incaperi, dar acelasi numar de camere. Eh, la final o sa fie totul clar.

Ca vizitator mi s-au parut casele mai mari. Cat timp am locuit in ele, mi s-au parut normale, perioade in care mi s-a parut ca si in Romania este cam la fel. Pentru ca in Romania am folosit aceleasi concepte de camera, doar ca spatiul era mai mic. Cand am revenit in tara, abia atunci am realizat diferenta. Iar acolo am stat o data intr-un apartament si a doua oara intr-o casa.


Demonstratia
Cam asta e subiectul. Acum definirea termenilor. Sa luam un apartament romanesc. Cu doua camere. Adica doua incaperi de locuit, in calcul nu mai intra bucataria, baia, holul, ce-o mai fi care sunt si ele incaperi. In Marea Britanie de exemplu, se numara doar dormitoarele. Asa ca, un "doua camere" de la noi inseamna "un apartament cu un dormitor" la ei.

Revenind. Intr-un apartament cu doua camere exista o sufragerie si un dormitor. O baie si o bucatarie. Un hola care incheaga tot. Si niste incaperi mai mici, precum camara si debaraua. Astea sunt incaperile. Cate camere sunt? Ohoo, mult mai multe. Tot atatea cate sunt in orice fel de casa. Chiar si intr-un apartament cu trei camere, chiar si intr-o casa dintr-un complex rezidential de lux.

Cate camere sunt in sufragerie? Este camera de zi, living-room-ul; biroul si biblioteca. Trei camere. Trei concepte de camera, inghesuite in aceeasi odaie. Daca mai punem la socoteala si camera de oaspeti, atunci mai apare si al patrulea concept. In unele familii, acolo este si camera de servit masa. In alte familii, acest concept este in bucatarie.

Asadar, camera de zi, in care este televizorul, in care faci sport, in care dai o (mini-)petrecere. Asta e conceptul de sufragerie, de living-room. In camera numita sufragerie, mai intra si conceput de birou. In care lucrezi, scrii, ai calculatorul, stai pe net, eventual joci un joc sau ce faci pe calculator. In camera numita sufragerie mai intra si conceptul de biblioteca. In care ai depozitul de carti numit (mobila de) biblioteca si unde ai un fotoliu in care stai cand citesti. Sufrageria ta devine brusc peste noapte camera de oaspeti, daca invitatii raman sa doarma. Asadar, inca un dormitor, pe care nu stiai ca-l ai. Iata cate concepte de camera sunt condensate intr-o camera fizica. Asadar, tu cand stai la calculator este de fapt in alta camera.

In bucatarie, ai atat bucataria, in care se gateste cat si sala de servit masa, in care mananci. Tu cand mananci esti in alta camera.

In baie ai mai multe bai. Atat WC-ul de serviciu, cat si un numar de 2-3 bai in plus, in functie de numarul de membri ai familiei.

Holul tine loc si de antreu. Balconul nu este chiar terasa, pentur ca acolo ti s-a mutat depozitul, subsolul, pivnita.

In dormitor ai atat dormitorul, cat si dressingul.

Toate aceste concepte de camera se afla inghesuite in apartamentul tau de bloc. Mai ales daca este un bloc comunist, spatiile sunt si mai mici. Trasarea planului in momentul de dinainte de construirea blocului tau a fost unul esential. Cei care au facut planurile stiau ca ai nevoie de atatea camere si le-au condensat cat au putut. La maxim. Iar rezultatul a fost... la minim.


Eu cred ca, in mod normal, o casa, daca nu este apartament, ar trebui sa arate precum cea la care am stat eu in Franta. Ma rog, am fost de doua ori perioade mai lungi, am stat acolo la oamenii care o locuiau, nu singur. Prima data era un apartament. Al carui plan diferea foarte mult de apartamentele de la noi.

Casa avea o curte, care la bloc este gradina. In care nu poti sa stai cand ai chef si cum ai chef si mai ales nu poti sa iesi vara pe seara sa mananci. In spate, avea o gradina, in care ai un grad mai mare de intimitate. De aia piscinele sunt in spate. Bine, o piscina te costa ca intretinere in cativa ani, mai mult decat a costa constructia ei. Ne apropiem putin, si lipit de casa era un garaj. Unde ti-e garajul? Afara, in fata blocului. Iar din garaj se intra direct in casa.

Cum intrai in casa, prin usa din fata, prima incapere era antreul. Cuier, pantofi. In stanga era biroul. Eh, si la ei era cominat, conceptul de biblioteca se afla in birou. Dar acolo era chiar un birou, cu calculator pe el, o canapea si un televizor.

In dreapta antreului era sala de luat masa. Cu o masa in mijloc, scaune si dulapurile cu vesela. Care nu au ce cauta in bucatarie, a propos. Mai in dreapta intrai in bucatarie. Aragaz electric.

In fata antreului era WC-ul de serviciu si scara spre etaj. Din bucatarie, facand stanga cum intrai se trecea in sufragerie. Biroul, holul de la intrare, sala cu masa si bucataria ocupau jumatate din parter, cea dinspre strada. Sufrageria ocupa toata cealalta jumatate. Spatiul era mare/ Atat de mare, incat era si o masa de biliard. Din sufragerie, prin usi de sticla glisante se putea trece intra in gradina din spate.

La etaj, era dormitorul mare, cu baia mare langa. I-as fi pus un dressing si o terasa. Nu am inteles de ce pe garaj nu au facut terasa. Baia mare era mare. Cat cat sufrageria mea. Facea pasi dintr-un colt in altul. Mai era inca o baie mai mica si alte trei dormitoare. Si aveau doar doi copii, al treilea era petnru oaspeti.

Nu am inteles de ce nu aveau mansarda. Subsolul nu era decat jumatate din casa. Intr-o parte depozit, intr-o parte spalatorie. Bine, izolat termic... and stuff.

Asa arata o casa normala. Un apartament comunist este ceva foarte restrans si inghesuit. Termenul de inghesuit tocmai de aici vine. Din faptul ca locuitorii, inconstient, avand nevoie de a transpune in camerele fizice conceptele de camera pe care le aveau in minte ca fiindu-le utile, au aglomerat lucruri. Intr-o casa normala, toate ar fi avut loc.

Uita-te la tine in casa, sau in apartament, si vezi care sunt zonele pe care le-au alocat conceptelor de camera pe care le ai in minte.