Este vorba despre state care nu sunt recunoscute de toate celelalte state ale lumii. Există aici două categorii: state membre ONU şi state ne-membre ONU. Statele membre ONU au probleme minore, în general nefiind recunoscute de toate ţările membre ONU. Problemele mai mari le au statele nemembre ONU; în cel mai bun caz, acestea beneficiază de o largă recunoaştere internaţională.
Aici nu intră regiuni separatiste care nu au făcut paşi spre statalitate, ci regiuni care şi-au format structuri de tip statal, cu preşedinte, parlament, monedă.
State nerecunoscute de nimeni:
Nagorno-Karabah
A apărut ca urmare a conflicului armat dintre Armenia şi Azerbaidjan, pe teritoriul controlat de armeni. Armenii au intrat adânc în teritoriul azer, cu scopul de a proteja populaţia armeană din această republică autonomă. Nagorno Karabah are un teritoriu mai mare decât al republicii autonome cu acelaşi nume, parte a Azerbaidjan. Concret, ca urmare a războiului, părţi din RA Nagorno-Karabah sunt controlate de guvernul azer, iar părţi are teritoriului din Azerbaidjanul propriu-zis (în general o fâşie de legătură dintre Armenia şi republică) sunt controlate de Nagorno-Karabah.
Obiectivul final este unirea cu Armenia.
Proclamarea independenţei: 6 ianuarie 1992Capitala: Stepanakert
Suprafaţă: 11.500 km pătraţi
Populaţie: 140.000 locuitori
Limba oficială: armeana (este recunoscut dreptul utilizării limbii azere)
Monedă: dramul armean (AMD). Se pot întâlni, ca raritate numismatică, dramul de Nagorno Karabah (la paritate cu dramul armean). Nu prea este acceptat de comercianţi, deoarece nu-l pot folosi decât în interiorul ţării şi, eventual, în pot schimba în Armenia.
Relaţii externe
Independenţa Nagorno-Karabah nu este recunoscută de nimeni, nici măcar de Armenia.
Are misiuni permanente, de reprezentare:
- pentru Armenia: la Erevan
- pentru Australia: la Sydney
- pentru Europa: la Berlin (Germania) şi Paris (Franţa)
- pentru Rusia: la Moscova
- pentru America de Nord, Centrală şi de Sud: la Washington (SUA)
- pentru ţările din Orientul Mijlociu: la Beirut, în Liban
Economie
Principalii investitori străini sunt din Armenia, sau reprezentanţi ai diasporei armene din Rusia, SUA, Franţa, Australia sau Iran. Principalele investiţii se îndreaptă spre telecomunicaţii, extragerea aurului, industria bijuteriilor şi viticultură. Principalele exporturi sunt de struguri, de regulă către Armenia.
Atracţiile turistice sunt mănăstiri şi cetăţi. Autorităţile au creat traseul Janapar, care include parcurgerea unui drum marcat, pentru a vedea atât peisajul, cât şi a vizita câteva cetăţi şi mănăstiri.
Politică
Ultimele alegeri pentru parlament (33 mandate pe 5 ani, dintre care 22 sunt câştigate electoral, iar 11 sunt prin reprezentare proporţională) s-au ţinut la 19 iunie 2005. Rezultatele:
Partidul Democrat (social-democrat): 37,6%, 12 mandate
Ţara Liberă (centru-dreapta): 26,7%, 10 mandate
Alianţa dintre Federaţia Revoluţionară Armeană şi Mişcarea 88 (naţionalism, socialism): 24,4%, 3 mandate
Independenţi: 8 mandate
-------
Partidul Comunist (extrema stângă): 4,0%
Renaşterea Morală (dreapta): 3,6%
Armenia Casa Noastră (naţionalist): 2,1%
Partidul Dreptăţii Sociale (centru): 1,2%
Primele două partide formează alianţa aflată la putere.
Prim-ministru: Arayik Harutyunyan (din 14 septembrie 2007), din partea partidului "Ţara Liberă" (nah, că şi Nagorno-Karabah are premier de dreapta).
Somaliland
A apărut ca urmare a războiului civil din Somalia şi a efectelor devastatoare ale conflictului pe plan social şi economic. Populaţia din nordul Somaliei s-a separat de restul ţării, pentru a sde dezvolta în linişte. Efectele se pot vedea cu ochiul liber, în afară de tensiunile de la graniţa cu Somalia, în Somaliland este linişte. Pentru a câştiga bunăvoinţa societăţii internaţionale, autorităţile din Somaliland au eradicat pirateria în teritoriul pe care îl controlează. Somalia şi Mauritania sunt ţările în care pirateria se practică la scară largă, iar Somalia este pe locul 1 în lume. Coastele somaleze şi largul oceanului în dreptul Somaliei sunt periculoase pentru vase străine nearmate. În Somaliland, paza de coastă asigură străinii că deţine controlul apelor şi că navigarea prin largul său este sigură. De asemenea, piraţii capturaţi de autorităţile din Somaliland au fost aspru pedepsiţi.
Teritoriul nu a fost aleatoriu ales. Somaliland se suprapune peste fosta colonie Somalia Britanică (British Somaliland), mai bogată decât Somalia Italiană (practic, restul teritoriului Somaliei). Astfel, Somaliland se reclamă ca fiind succesorul de drept al fostei colonii britanice.
Somalia Britanică a existat între 1884-1960. Singura întrerupere a fost între august 1940-martie 1941, perioadă în care italienii din Somalia Italiană au invadat Somalia Britanică. Ultimul grup de rezistenţă al armatei italiene care s-a predat britanicilor a capitulat în iulie 1942.
Somaliland mai beneficiază în istorie de o scurtă existenţă ca stat independent, păentru 4 zile după încheierea stăpânirii britanice. Ocupaţia britanică a luat sfârşit la 26 iunie 1960, când Somaliland şi-a declarat (prima dată) independenţa; de data această faţă de Marea Britanie. După patru zile, în urma unui referendum care a aprobat aceasta, Somaliland s-a unit cu Teritoriul Somalia Administrat de ONU (Trust Territory of Somalia) pentru a forma actualul stat Somalia. De menţionat că, după râzboi, Somalia Italiană a devenit Trust Territory administrat de Italia. Independenţa Somaliei Italiene a fost declarată pe 1 iulie 1960, ca Somalia, fiind independentă în acest format pentru câteva ore, deoarece seara s-a anunţat unirea cu Somaliland (fosta Somalie Britanică).
Autorităţile din Somaliland spun că actualul stat este moştenitorul de drept al fostei Somalii Britanice (British Somaliland), iar statul a fost fondat la 26 iunie 1960, considerându-se că statul a lipsit de pe harta lumii între 1960-1991, când a făcut parte din Somalia. Totuşi, secesiunea de Somalia este considerată a doua declaraţie de independenţă, cea definitivă.
Obiectivul final este menţinerea unui stat independent, de sine stătător, separat de Somalia.
Proclamarea independenţei: 18 mai 1991Capitala: Hargeisa
Suprafaţă: 137.600 km pătraţi
Populaţie: 3,5 milioane locuitori
Limbi oficiale: somali şi arabă
Monedă: şilingul de Somaliland (SLSH). Introdus la 18 octombrie 1994. Şilingul somalez a încetat să fie considerat mijloc legal de plată pe teritoriul Somaliland la 31 ianuarie 1995. Potrivit Bank of Somaliland, cursul este undeva la 8.000 şilingi = 1 USD.
Relaţii externe
Independenţa Somaliland nu este recunoscută de nimeni, nici măcar Etiopia sau Arabia Saudită, cu care are strânse relaţii comerciale. Ca urmare a fostului trecut colonial britanic, Somaliland a aplicat pentru statutul de observator în cadrul Commonwealth, dar cererea nu a fost nici respinsă, nici acceptată, fiind în aşteptare până la recunoaşterea independenţei. Singurul act de recunoaştere din partea Marii Britanii a fost invitarea oficială de către parlamentul Ţării Galilor (Wales) a preşedintelui parlamentului din Somaliland pentru un discurs. Deşi Marea Britanie nu reunoaşte independenţa Somaliland, în Ţara Galilor (pe teritoriu britanic) i-a fost organizată o primire oficială.
Are misiuni permanente, de reprezentare:
- pentru Djibouti şi Orientul Mijlociu: la Djibouti
- pentru Etiopia şi Africa: la Addis Abeba
- pentru Europa: la Paris (Franţa), Londra (Marea Britanie), Torino (Italia)
- pentru America de Nord, Centrală şi de Sud: la Washington (SUA)
Economie
Somaliland este un exportator de materie primă, în special produse ce ţine de agricultură (animale, cereale), în special carne către Arabia Saudită. Mai sunt o serie de exploatări miniere în interior. În larg, s-au descoperit gaze şi petrol care nu pot fi explorate din cauza statutului de şară nerecunoscută. Etiopia (stat vecin fără ieşire la mare) plăteşte pentru utilizarea portului Berbera pentru importurile şi exporturile pe care le face.
Ca turism, ţara este mai sigură decât Somalia. Poliţia are patrule dese şi acordă o atenţie aparte turiştilor străini. La obiective turistice intră picturile rupestre din peşterile Laas Gaa'l, obiceiurile crescătorilor de animale din savana Salahley, oraşele Sheek, Berbera şi Zeila (ultimul vizitat pentru mangrovele şi coralii de pe coastă).
Se poate ajunge cu avionul din Addis Abeba (Etiopia). Accesul auto dinspre Somalia este periculos.
Politică
Somaliland are un sistem mixt, între sistemul parlamentar occidental şi cel tradiţional, al clanurilor. Astfel, parlamentul este bicameral, Camera Reprezentanţilor are 82 de membri aleşi pentru cinci ani şi Sfatul Bătrânilor, din care fac parte 82 de reprezentanţi ai clanurilor. La ultimele alegeri, din 28 septembrie 2005, au fost următoarele rezultate:
UDUB (Partidul pentru Unitate, Democraţie şi Independenţă): 39%, 33 mandate
KULMIYE (Partidul pentru Pace, Unitate şi Dezvoltare): 34,1%, 28 mandate
UCID (Partidul pentru Dreptate şi Dezvoltare): 26,9%, 21 mandate
Guvernul este condus de preşedinte. Ultima informaţie este că în funcţie este Dahir Riyale Kahin (UDUB), ales la 14 aprilie 2003. Trebuiau să fie alegeri prezidenţiale în 2008, dar n-am informaţii despre cine le-a câştigat.
Nu am găsit informaţii din care să reiasă ce orientare au partidele. Însemnele lor electorale şi culorile nu-mi spun nimic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu