luni, 25 octombrie 2010

Nehotărârea Raiffeisen Bank

În septembrie, Raiffeisen Bank îmi trimite o scrisoare prin care mă periază spunându-mi că eu, ca un client bun, serios, valabil, pentru că mi-am plătit întotdeauna ratele la cardul de credit la timp, merit un credit de nevoi personale. Nu, nu e nevoie să aduc niciun document.

Nu aveam nevoie, aşa că nu m-am dus. M-au sunat de două ori să-mi spună să vin. Bine, hai să iau banii, să acopăr cardul de credit şi apoi să plătesc în tranşe suma acumulată din cumpărături.

Mă duc, le arăt scrisoarea şi le spun că vreau. Îmi fac ei toate formularele şi îmi spun să vin în două zile pentru a ridica banii; hai, trei, ca să fim siguri. Creditul era deja "preaprobat". Vin după o săptămână, când am putut, gândindu-mă că este peste trei zile, ba chiar patru, deci nu mai trebuie să mai fac un drum. Chir cu gândul de a ridica banii.

Surpriză! Creditul dvs a fost respins. Păi... voi mi l-aţi dat, voi m-aţi sunat. În fine. Am plecat. Cu proxima ocazie închid cardul de credit şi îmi fac la altă bancă. O bancă ce ştie ce vrea.

duminică, 10 octombrie 2010

Au dispărut Antilele Olandeze


Azi, 10 octombrie 2010 e o zi istorică: dispare de pe harta lumii o ţară. În locul ei apar alte două, în timp ce trei teritorii creează premisele extinderii UE. Azi s-au desfiinţat Antilele Olandeze. Curaçao şi Sf. Martin devin (precum Aruba) ţări componente ale Regatului Olandei, iar Bonaire, Saba şi Sf. Eustaţiu devin parte integrantă a teritoriului Olandei propriu-zise.

Bonaire, Sf. Eustaţiu şi Saba ("insulele BES") au acum statutul de teritorii administrative speciale ale Olandei, ca parte integrantă a teritoriului. Un statut similar precum au Guyana Franceză, Martinica, Guadelupa sua Réunion îl au faţă de Franţa.

Cele trei insule nu intră automat în UE, deci astăzi Uniunea nu se extinde. Ele intră într-o perioadă de tranziţie de 5 ani (2010-2015), după care fiecare insulă va decide dacă vrea să facă parte din UE sau nu. fiind teritorii outermost, nu vor face parte din spaţiul Schengen. Locuitorii sunt cetăţeni olandezi aşa cum sunt şi de cei din Curaçao, Sf. Martin şi Aruba, fiind astfel cetăţeni europeni cu drept de vot pentru Parlamentul European.

Moneda fostei ţări era guldenul de Antilele Olandeze (ANG), cu un curs fix cu dolarul american, de 1,79. Cele cinci insule o vor mai folosi până la 31 decembrie 2010. De la 1 ianuarie 2011, moneda se va transforma în "guldenul caraibian" (cu acelaşi curs fix faţă de dolar), care va fi folosit în comun de Curaçao şi Sf. Martin. Cel mai probabil cu însemne diferite în funcţie de zona de origine, precum cazul euro.

Cu toată părerea mea de rău, Bonaire, Sf. Eustaţiu şi Saba nu vor trece la euro. Din cauza relaţiilor economice şi turistice strânse cu SUA, în aceste trei insule se va folosi dolarul american. Dacă după 5 ani măcar o insulă va decide să intre în UE, va fi primul teritoriu al Uniunii ce utilizează oficial dolarul american.

Interesant e de acum înainte cazul insulei Sf. Martin. Partea de nord este franceză (colectivitatea de peste-mări Saint Martin) şi partea de sud este olandeză ("ţara" Siint Maarten). Zona de nord face parte din UE, zona de sud nu face. Zone de nord foloseşte euro, zona de sud o să treacă de la guldenul de Antilele Olandeze la guldenul caraibian. Niciuna nu face parte din spaţiul Schengen.

View My Stats