vineri, 25 septembrie 2009

2. Bulgaria, rămâne o singură casă

BULGARIA
Casa Battenberg (29 aprilie 1879 - 7 septembrie 1886, cu regenţă între 28 august - 3 septembrie 1886)
3 martie 1878, Tratatul Preliminar de la San Stefano, care încheie Războiul Ruso-Turc dintre 1877-1878 (la care au participat şi trupe de voluntari bulgari), stabileşte crearea Principatului Bulgaria tributar Imperiului Otoman.
13 iulie 1878, După Congresul de la Berlin, se încheie Tratatul de la Berlin parafează încheierea războiului şi condiţiile înfrângerii Imperiului Otoman de către Rusia. Printre alte prevederi, acest tratat reduce teritoriul Principatului Bulgaria trasat în Tratatul de la San Stefano, care urma să fie vasal Imperiului Otoman.
29 aprilie 1879, Alexander Joseph von Battenberg, favoritul Rusiei, devine prinţ al Bulgariei (cneaz), ca Alexander I.
6 septembrie 1885, Bulgaria anexează Rumelia de Est
24 martie 1886, Prin Tophane Act, Rumelia de Est este reîncorporată nominal Imperiului Otoman, dar postul de guvernator general revine monarhului Bulgariei.
28 august - 3 septembrie 1886, prima regenţă a lui Stefan Stambolov.
7 septembrie 1886, Alexander I abdică.
7 septembrie 1886 - 14 august 1887, a doua regenţă a lui Stefan Stambolov.
11 ianuarie 1889, Alexander Joseph von Battenberg devine conte von Hartenau şi renunţă la titlul de prinţ al Bulgariei (cneaz).


5 aprilie 1857, se naşte la Verona, în Regatul Lombardia-Veneţia, parte a Austriei (acum în Italia)
29 aprilie 1879, devine prinţ al Bulgariei (cneaz)
24 martie 1886, devine guvernator general al Rumeliei de Est, după ce provincia anexată în 1885 de Bulgaria este reîncorporată nominal în Imperiul Otoman.
20 august 1886, cade victimă unui complot. Este capturat şi dus de pucişti la Rahova, transportat pe Dunăre până la Reni, în Rusia (acum în Ucraina).
28 august 1886, îşi recunoaşte oficial statutul de exilat
28 august - 3 septembrie 1886, regenţa lui Stefan Stambolov.
3 septembrie 1886, revine în Bulgaria ca urmare a contra-revoluţiei lui Stefan Stambolov.
8 septembrie 1886, abdică.
11 ianuarie 1889, este creat conte de Hartenau, de către Ludwig al IV-lea, mare duce de Hessa şi Rin şi renunţă la titlul de prinţ al Bulgariei (cneaz).
6 februarie 1889, se căsătoreşte la Menton, în Franţa, cu Johanna Maria Louise Loisinger (n. 18 aprilie 1865, la Preßburg, în Austria, acum Bratislava, în Slovacia - d. 20 iulie 1951, la Viena, în Austria)
23 octombrie 1893, moare la Graz, în Austro-Ungaria (acum în Austria)

- contele Assène (Asen) Ludwig Alexander von Hartenau (n. 16 ianuarie 1890, la Graz, în Austro-Ungaria, acum în Austria - d. 15 martie 1965, la Viena, în Austria). Căsătorit pe 7 mai 1934, la Viena, în Austria, cu Bertha Hussa (n. 1 decembrie 1892, în Hermagor, Austro-Ungaria, acum în Austria - d. 4 noiembrie 1971, la Viena, în Austria). Ea a mai fost căsătorită cu Alois Polaczek între 1915-1934, cu Max Ritter Reidl von Riedenau în 1934. Cu primul soţ a avut un copil, Wilhelm von Hartenau, adoptat de Asen.

- contesa Marie Therese Vera Zwetana (Tsvetana) von Hartenau (n. 24 octombrie 1893, la Graz, în Austro-Ungaria, acum în Austria - d. 24 noiembrie 1935, la Oberstdorf, în Germania). Căsătorită pe 29 decembrie 1924, la New York, în SUA, cu prinţul Charles Hercule Boissevain (n. 18 octombrie 1893 la Amsterdam, în Olanda - d. 19 octombrie 1946 la Colorado Springs, în SUA). Nu a avut copii.

Linia sa directă continuă după adoptarea lui Wilhelm von Hartenau:
- - Wilhelm von Hartenau (n. 22 februarie 1915, la Klagenfurt, în Austro-Ungaria, acum în Austria). Căsătorit pe 1 februarie 1941, la Viena, în Germania (acum în Austria) cu Maria Elisabeth Franziska Eugenie Gabriele Oktavie von Wisenberg (n. 22 noiembrie 1919 la Grünbichl, în Austria). A avut trei copii:
- - - Alexander Assène Franz von Hartenau (n. 28 septembrie 1942, la Viena, în Germania, acum în Austria).
- - - Elisabeth Franziska Maria von Hartenau (n. 4 iunie 1945, la Zell am Ziller, în Austria).
- - - Franziska Vera Maria von Hartenau (n. 2 martie 1948, la Viena, în Austria).

Astfel, ultima generaţie este reprezentată de Alexander Assène Franz von Hartenau.

Linie dinastică:
29 aprilie 1879 - 8 septembrie 1886, Alexander I
8 septembrie 1886 - 11 ianuarie 1889, pretinde tronul şi coroana Principatului Bulgaria ca Alexander I
11 ianuarie 1889 - 23 octombrie 1893, conte von Hartenau, după renunţarea la titlul de principe al Bulgariei
(29 aprilie 1879 - 23 octombrie 1893, perioadă întreagă, dacă ar fi domnit până la moarte)
23 octombrie 1893 - 15 martie 1965, Asen I (dacă Alexander I nu ar fi renunţat la titlu)
din 15 martie 1965, Wilhelm I (dacă Alexander I nu ar fi renunţat la titlu)
succesor ar fi primul său fiu, ca Alexander al II-lea.

Pentru că în partea de sus este redată stema Regatului Bulgaria (1908-1946), trebuie prezentat, ca element de heraldică, stema Principatului Bulgaria (1878-1908):


***
Casa de Saxa-Coburg-Gotha (7 iulie 1887 - 15 septembrie 1946)
7 septembrie 1886, Alexander I abdică.
7 septembrie 1886 - 14 august 1887, a doua regenţă a lui Stefan Stambolov.
7 iulie 1887, prinţul Ferdinand Maximilian Karl Leopold Maria von Saxe-Coburg und Gotha primeşte coroana şi titlul de prinţ (cneaz) al Principatului Bulgaria, ca Ferdinand I. Automat, primeşte şi postul de guvernator general al provinciei Rumelia de Est, din Imperiul Otoman.
5 octombrie 1908, Principatul Bulgaria îşi proclamă independenţa faţă de Imperiul Otoman şi devine Regatul Bulgaria, iar Ferdinand I devine ţar (rege) al Bulgariei.
3 octombrie 1918, Ferdinand I abdică în favoarea fiului său cel mare, prinţul moştenitor Boris Klemens Robert Maria Pius Ludwig Stanislaus Xaver, care devine ţar al Bulgariei ca Boris al III-lea.
19 mai 1934 - 22 ianuarie 1935, în urma unei lovitori de stat, organizaţia militară Zveno îl impune pe generalul Kimon Gheorghiev ca prim-ministru, iar rolul ţarului se reduce la nivel decorativ. Ca urmare a intenţiilor Zveno de a răsturna monarhia, în ianuarie 1935, ţarul Boris al III-lea împreună cu o serie de apropiaţi dau o lovitură de stat, în urma căreia se reinstaurează prerogativele monarhului.
28 august 1943, ţarul Boris al III-lea moare ca urmare a unui infarct. Devine ţar fiul său, Simeon von Sachsen-Coburg und Gotha (Simeon Borissov Sakskoburggotski), ca Simeon al II-lea. Din cauza faptului că era minor (6 ani), domnia este făcută efectiv de o regenţă condusă unchiul său prinţul Kiril (fratele lui Boris al III-lea).
9 septembrie 1944, comuniştii bulgari şi gruparea Zveno dau o lovitură de stat, prin care Bulgaria este aruncată în sfera de influenţă sovietică
1 februarie 1945, comuniştii bulgari îl asasinează pe prinţul regent Kiril după un proces sumar în cadrul unui aşa-numit "tribunal al poporului", de inspiraţie sovietică.
1 februarie 1945 - 15 septembrie 1946, ţarul Simeon al II-lea domneşte fără regenţă. pe fondul acaparării puterii de către comunişti, rolul său este pur decorativ.
15 septembrie 1946, Cu ajutorul Armatei Roşii sovietice care staţiona în ţară, comuniştii bulgari organizează un referendum, ale cărui rezultate oficiale comunicate de comunişti sunt 97% în favoarea abolirii monarhiei. Ţarul Simeon al II-lea nu semnează actul de abdicare impus de comunişti (care oricum ar fi fost nul deoarece era minor) şi este proclamată Republica Populară Bulgară, consfinţindu-se astfel intrarea ţării în sfera de influenţă sovietică.
16 septembrie 1946, Familia regală părăseşte Bulgaria îndreptându-se spre Alexandria, în Egipt.


(o să fac un update cu datele pentru fiecare ţar în parte)


Linia dinastică:
7 iulie 1887 - 5 octombrie 1908, Ferdinand I, cneaz al Principatului Bulgaria
5 octombrie 1908 - 3 octombrie 1918, Ferdinand I, ţar al Regatului Bulgaria
(7 iulie 1887 - 3 octombrie 1918 / perioadă întreagă)
3 octombrie 1918 - 28 august 1943, Boris al III-lea, ţar al Regatului Bulgaria
28 august 1943 - 15 septembrie 1946, Simeon al II-lea, ţar al Regatului Bulgaria
din 15 septembrie 1946, Simeon al II-lea pretinde coroana Bulgariei şi titlul de ţar
(din 28 august 1943, perioadă întreagă)


***
Lista monarhilor bulgari:
Principatul Bulgaria (13 iulie 1878 - 5 octombrie 1908)
13 iulie 1878 - 19 aprilie 1879, postul este vacant
19 aprilie 1879 - 28 august 1886, Alexander I (prima oară)
28 august - 3 septembrie 1886, regenţă asigurată de Stefan Stambolov (prima oară)
3 - 7 septembrie 1886, Alexander I (a doua oară)
7 septembrie 1886 - 7 iulie 1887, regenţă asigurată de Stefan Stambolov (a doua oară)
7 iulie 1887 - 5 octombrie 1908, Ferdinand I (ca prinţ/cneaz al Bulgariei)

Regatul Bulgaria (5 octombrie 1908 - 15 septembrie 1946)
5 octombrie 1908 - 3 octombrie 1918, Ferdinand I (ca rege/ţar al Bulgariei)
3 octombrie 1918 - 28 august 1943, Boris al III-lea
28 august 1943 - 15 septembrie 1946, Simeon al II-lea

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


View My Stats